Povestea Caselor de Oaspeți din Cincșor și aventura restaurării lor
Fosta școală și parohie evanghelică din Cincșor formează împreună cu Biserica Fortificată un ansamblu istoric tipic pentru fostele sate săsești din Transilvania. Biserica – școala – parohia – comunitatea reprezintă esența spiritualității și a culturii săsești.
Biserica fortificată din Cincșor a fost pentru primă oară menționată în 1421. După lucrări de restaurare, este din nou deschisă. Este un spațiu marcat de istoria de peste 600 de ani – o istorie cu atât mai interesantă, cu cât ne aplecăm mai mult asupra specificului ei, a localității și a oamenilor care au format-o.
Fritz Balthes, genialul, însă astăzi aproape complet uitatul arhitect transilvănean, a construit Școala Evanghelică din Cincșor în 1910. Clădirea are influențe Art Nouveau. Din scrisorile lui am aflat că nu i-a fost ușor să convingă reprezentanții comunității evanghelice săsești să construiască o clădire spațioasă, cu ferestre mari, cu multă lumină (și atunci se vorbea de costurile de întreținere!).
Pentru acea vreme, clădirea școlii evanghelice din Cincșor a fost foarte modernă, surprinzătoare pentru un sat transilvănean. În 2008, cand am descoperit această clădire puternic deteriorată, ne-am îndrăgostit de ea! Am început aventura restaurării și am regăsit frumuseți nebănuite. Și am învățat să fim modești față de acest arhitect genial, care ne-a convins prin stilul lui: simplitate, funcționalitate, eleganță, reducerea ornamentului la esență, grija pentru fiecare detaliu și pentru beneficiari!
Vă invităm să descoperiți spațiile fostei școli evanghelice – largi, luminoase, transformate în bibliotecă, spațiul de luat masa, bucătărie sau spațiul de recreere. Camerele amenajate la mansardă sunt mobilate cu mobilă autentică din Cincșor și oferă comfort modern. Savurați cultura săsească și tradițiile bucătăriei regionale oferite cu rafinament!
Fosta Parohie Evanghelică este cea mai veche clădire privată din Cincșor. Ea a fost centrul spiritual al comunității – preoții, toți cu studii superioare, unii formați în marile centre universitare ale Germaniei, aveau menirea să aducă progresul în comunitățile săsești și să le coaguleze în jurul bisericii. Fosta casă parohială a fost construită probabil cu mult înainte de 1600 (având pe atunci doar o singură cameră) și extinsă de-a lungul secolelor următoare. Din documente fiscale știm cine a fost unul dintre primii locuitori ai acestei clădiri, și anume pastorul catolic Rudbertus (1377). Emoția de a avea șansa de a contribui la continuarea istoriei acestei clădiri – începând din 1600 există o listă completă a pastorilor catolici și a preoților evanghelici care au trăit împreună cu familiile lor în această casă – ne-a servit drept motivație suficientă pentru a începe restaurarea și punerea ei în valoare. Dintr-o clădire deteriorată și părăsită, astăzi fosta casă parohială a devenit o bijuterie arhitectonică, cu camere spațioase, cu fresce de renaștere transilvăneană descoperite în urma restaurării – deschisă pentru vizitatori și oaspeți. În zona fostelor grajduri se află astăzi camere și apartamente spațioase, cu ieșire direct în grădina parohiei. Cultură și natură – ce poate fi mai fascinant?
